Azi m-a cuprins nostalgia purtatului!
Îmi aduc aminte cu drag, cu emoție și chiar cu un mic fior care mă străbate din cap până în picioare de prima purtare a copiilor mei.
Cum bebelușul nou născut se cuibărește la pieptul tău și îi simți respirația liniștită și în același timp ai brațele libere.
Lumea spune că "copilul se învață rău", sau că "stă prea strâns în cârpele alea". Se va arunca ici și colo cuvântul ”răsfățat”. Zâmbiți cu încredere că îi oferiți tot ce e mai bun, pentru că el, COPILUL v-a ales să îi fiți părinte. Țineți capul sus, cu încredere. Aveți încredere în propriul instinct. Țineți-vă bebelușul în brațe. Țineți-l cât de mult puteți. Și aveți încredere. Totul se intampla asa cum trebuie și voi veți ști că îi oferiți micului vostru miracol EXACT ceea ce are nevoie.
Unicul lucru care este sigur - un bebeluș are nevoie să fie lângă mama lui. Noi părinții lor suntem tot ce vor.
Știți că sunt studii făcute pe copii din orfelinate care dovedesc că ei au multe lipsuri(cognitive, emoționale, sociale, etc) care sunt datorate lipsei contactului fizic, acea simplă atingere pe care noi o considerăm ca un lucru normal și care se întâmplă de la sine.
O mamă și puiul ei sunt facuti să fie TOT, și acest TOT să continue și după naștere.
Pur și simplu țineți-l în brațe, cu dragoste si toată afecțiunea de care sunteți capabili.
Și astfel veți afla. 😇 Zic veti afla pentru că purtatul e minunat și pentru mamă, tată, cât și pentru bunici.
Voi reveni cu o continuare a acestui articol cu nevoile fiziologice ale bebelușilor și de ce purtatul este așa de important.🐾
Articole similare
